Ingrediente produselor Vision International People Group
Ginkgo biloba este o specie unică relictă, care a supravietuit pentru multe milioane de ani de pe planetă. Acesta face parte din gimnospermele primitive. Celule de reproducere sunt împărțite în bărbați și femei. Copacii de sex masculin produc polen, iar femela - începuturile seminale. Acestea sunt polenizate cu ajutorul curenților de aer. Acest arbore cu frunze căzătoare poate trăi pînă la 2000 de ani!
În ziua de azi, în scopuri medicinale se folosesc doar frunzele plantei. Frunzele precum și fructele sunt recoltate toamna. În frunze cât și în semințe sunt găsiți esteri de linalool și derivați ai fenilpropanului. Conține niște compuși speciali ca sesquiterpene și diterpeni triciclice.
Datorită substanțelor specifice Ginkgo Biloba are proprietatea de a dilata vasele sanguine, crescând cu ușurință elasticitatea acestor vase. Ginkgo biloba luptă cu tot felul de procese inflamatorii interne, din acest motiv este indicată în cazul aritmiei, infarct miocardic, astm și ateroscleroza.
O componentă importantă poate fi considerată și flavina glicozidă care are niște proprietăți antioxidante extraordinare. Efectele terapeutice pe care le exercită Ginkgo biloba asupra organismului sunt:
- scăderea colesterolului din sânge
- eliminarea edemului
- dilatarea vaselor sanguine
- normalizarea proceselor metabolice
Datorită faptului că au fost dovedite proprietățile antioxidante și angioprotective ale plantei, frunzele sale sunt utilizate pe scară largă în medicină. Diverse formulări farmaceutice indică faptul ca poate fi folosită contra aterosclerozei cerebrale. O influență pozitivă ginkgo biloba o are și asupra procesului de îmbătrânire.
Trebuie de menționat faptul că ginkgo biloba este foarte utilă și în cazult problemelor cu vederea și auz, ceea ce este foarte recomandat celor ce lucrează mult timp la calculator. Întrebuințată o perioadă îndelungată nu numai că îmbunătățește memoria și capacitatea de concentrare dar și elimină durerile de cap și amețelile. Ginkgo biloba este foarte eficientă pentru îmbunătațirea activităților mentale. Ginkgo biloba la fel stopează formarea cheagurilor de sânge, în general este recomandată pentru toți cei care suferă de boli de inimă.
Vitamina C reprezinta un antioxidant de exceptie, poate cea mai cunoscuta vitamina, acidul ascorbic are o mare varietate de proprietati, intervine in procesele metabolice celulare, influenteaza buna functionare a majoritatii sistemelor din organism si contribuie activ la franarea proceselor degenerative din organism.
Printre cele mai importante functii alei vitaminei C se numara:
- este cel mai puternic antioxidant
- creste rezistenta vaselor sanguine
- creste asimilarea fierului, prevenind aparitia anemiilor
- are proprietati antitoxice si tonifiante
- are efect antiinfectios prin stimularea sistemului imun
- scade incidenta aparitiei trombilor
- contribuie la formarea eritrocitelor, dintilor, oaselor
- efect antiaterogen
- efect antialergic prin activitate antihistaminica
- intarzie aparitia cataractei la varstnici
- asigura buna functionare a celulelor hepatice
Cum pastram alimentele pentru a beneficia de intreaga cantitate de Vitamina C ?
Dintre toate vitaminele, acidul ascorbic e cel mai usor distrus in contact cu factorii de mediu. Gatirea legumelor determina pierderea a 50-70% din continutul initial de vitamina C, acelasi efect avandu-l si expunerea indelungata la lumina sau chiar contactul cu aerul. Fiind o vitamina hidrosolubila, acidul ascorbic se pierde si prin spalarea fructelor sau a legumelor, in procente variabile. Congelarea nu scade cantitatea de vitamina C, dar dupa decongelarea lenta alimentele trebuie consumate repede, pentru ca decongelarea fortata distuge moleculele de vitamina C. Din fericire, cantitatea de vitamina C din alimente e de obicei suficienta pentru a asigura necesarul zilnic chiar si dupa preparare.
Facand parte din grupa vitaminelor hidrosolubile (solubile in apa) vitamina C se elimina in cantitati mari din organism.
Organismul uman nu isi poate sintetiza propria vitamina C si tocmai de aceea trebuie sa si-o procure din alimente sau din alte surse.
Sensibila la lumina, caldura si vapori de apa, vitamina C este necesara in formarea colagenului, o proteina ce da tarie oaselor, cartilagiilor, muchilor si vaselor de sange si contribuie la buna mentinere a capilarelor, oaselor si dintilor.
Creierele animalelor hrănite cu un regim alimentar sărac în seleniu produc mai putin glutation. Creierele private de seleniu manifestă de asemenea perturbări ale activităţii principalilor neurotransmiţători: serotonina, dopamina şi adrenalina, semnalizând posibila vătămare şi disfuncţie a creierului, conform cercetărilor recente.În plus, concentraţia seleniului în sânge scade pe măsură ce înaintăm în vârstă – cu 7% după 60 de ani şi cu 24% după 75 de ani, conform unui studiu.
Există numeroase alimente bogate în seleniu, cum ar fi: cerealele, usturoiul, carnea, peştele şi fructele de mare (în special tonul şi stridiile) sau nucile.
Experţii recomandă o doză de 200 micrograme de seleniu pe zi pentru a-ţi proteja creierul şi pentru a descuraja bolile cardiace şi cancerul. Dar fereşte-te de dozele mari! Seleniul este unul dintre puţinele suplimente care pot fi toxice.
Deşi toxicitatea poate să nu survină până la consumarea a 2 500 micrograme pe zi, nu există nici un motiv pentru depăşirea dozei de 200 micrograme de seleniu pe zi dintr-un supliment.
Drojdiile cu Seleniu este una dintre cele mai importante și rare elemente necesare organismului. Interacționând cu vitaminele A, C, E previne apariția cancerului, tratează artrita, distruge substanțele nocive. Îmbunătățește sistemul imunitar, crește rezistența, prin creșterea cantității de oxigen oferită mușchiului inimii. Drojdia cu Seleniu este un antioxidant, care normalizează activitatea sistemului nervos, pancreasului, tiroidei și a ficatului.
Un rol esential in mentinerea sanatatii organismului il detine cel mai abundent mineral – calciul. Doza zilnica de calciu (800-1.200 mg) asigura nu doar buna functionare a organismului, ci ajuta si la mentinerea greutatii si imbunatateste starea de sanatate.
Fiindca in perioada rece intram mai putin in contact cu razele soarelui, nu reusim sa mai asiguram intreaga cantitate de vitamina D (care ajuta la absorbtia calciului in organism), asa incat tot mai multa lume are probleme cu metabolizarea calciului. Cercetatorii americani preocupati de rolul calciului in organism s-au convins ca acest mineral joaca un rol important in privinta starii noastre de spirit.
Pe de alta parte, au descoperit o legatura certa intre metabolizarea corecta a calciului si practicarea anumitor exercitii fizice care solicita muschii si oasele intr-un ritm sustinut – cum ar fi jogging-ul, aerobicul, tenisul. De asemenea, calciul ne ajuta sa ne pastram o greutate normala si sa reglam arderile si metabolismul.
Rolul calciului in organism - Calciul in cantitate suficienta inseamna sanatatea dintilor si a oaselor, a caror structura o formeaza alaturi de fosfor (raportul intre aceste minerale este de doi la unu). Ajutat de magneziu, calciul asigura functionarea optima a sistemului cardiovascular, in special bataile regulate ale inimii. Contribuie la transmiterea impulsului nervos si la metabolizarea fierului. S-a constatat ca marirea dozei zilnice de calciu atenueaza durerile menstruale si ca ajuta la prevenirea reactiilor alergice.
Celor care sufera de hipoglicemii frecvente sau insomnii, li se recomanda cresterea dozei de calciu la 1.000-1.500 mg. Mai mult, calciul este un element-cheie in cura de slabit, pentru ca acesta inhiba o anumita substanta ce face parte din grupul vitaminei D, care provoaca depunerea grasimilor si incetineste metabolizarea lipidelor. Aportul crescut de calciu ajuta, asadar, la blocarea efectelor acestei substante si in plus creste metabolismul.
Surse naturale de calciu - Laptele si branzeturile degresate, iaurtul cu continut scazut de grasimi, ouale, soia, pestele de apa sarata (sardine, ton) sau somonul, susanul, alunele, nucile, migdalele, semintele de floarea soarelui, fasolea uscata, conopida, broccoli si telina sunt bogate in calciu. Totusi, calciul nu se va asimila in mod optim daca sunt consumate in exces grasimi, ciocolata, cafea, spanac, patrunjel, sfecla (aceste alimente au mult acid oxalic), daca in alimentatie predomina cerealele (bogate in acid fitic ce „leaga” calciul si apoi se elimina impreuna) sau daca sunt consumate prea multe bauturi alcoolice sau carbogazoase (care au un continut ridicat in fosfor, ce impiedica absorbtia calciului si determina consumarea rezervei existente).
Suplimentele de calciu sunt asimilate daca se asigura si un aport suficient de vitamina D. De altfel, eficacitatea actiunii calciului este marita de prezenta vitaminelor A, C, D, a fierului, a magneziului si a fosforului. Studii recente au demonstrat ca administrarea zilnica a unei combinatii de calciu, magneziu, vitamina D si bor poate preveni osteoporoza. Asocierea de vitamine D, C si A, in cure de cate doua saptamani, reduce semnificativ aparitia virozelor respiratorii.
sursa: www.csid.ro
Stresul zilnic şi alimentaţia nesănătoasă nu mai reprezintă ceva ieşit din comun pentru cei mai mulţi dintre noi care ajung să se confrunte cu diverse boli cauzate de carenţele nutriţionale. Ştiaţi însă că un simplu supliment alimentar ne poate schimba aproape total viaţa, asigurându-ne necesarul de energie şi un sistem imunitar mai puternic?
Carenţa de magneziu este asociată cu un număr mare de afecţiuni cronice, iar când este neglijată se poate ajunge la complicaţii serioase care pot pune viaţa în pericol. Iată de ce este important să consumăm zilnic alimente bogate în magneziu sau, în cazul în care acest lucru este imposibil, să ne asigurăm necesarul prin intermediul suplimentelor.
Iată 6 moduri prin care magneziumul ne poate îmbunătăţi sănătatea:- 1. Magneziul participă la procesul de digestie căci bazându-se pe el, organismul mistuie în mod eficient alimentele. Atunci când este insuficient, ne confruntăm cu disconfort abdominal, balonare şi alte probleme. Magneziul are rol de coenzimă de-a lungul tractului digestiv, ceea ce înseamnă că pe lângă misturirea mistuirea alimentelor ajută şi la absorbirea nutrienţilor în organism. De asemenea, stimulează producţia de acid hidrocloric în stomac şi a bilei la nivelul ficatului.
- 2. Magneziul este al patrulea în clasamentul celor mai importante minerale din organismul uman, prin urmare participă la mai bine de 300 de procese metabolice între care cel care reglează nivelul zahărului din sânge. Carenţa de magneziu este asociată cu rezistenţa la insulină, simptom care duce la diabet şi alte boli cronice.
- 3. Magneziul asigură sănătatea inimii, întrucât participă la distribuirea eficientă a potasiului, calciului şi a altor nutrienţi la nivel celular. Potrivit unui studiu din 2006, apărut în publicaţia Modern Nutrition in Health and Disease, toţi aceşti nutrienţi favorizează sănătatea nervoasă, musculară şi un ritm cardiac normal.
- 4. Nu doar calciul, dar şi magneziul participă la buna funcţionare a sistemului osos. Ba mai mult decâ atât, se pare că magneziul este chiar mai important decât calciul pentru oase, în condiţiile în care jumătate din întreaga cantitate de magneziu din organism este stocată chiar în oase. Împreună cu calciul şi cu vitamina D, magneziul fortifică sistemul osos.
- 5. Datorită capacităţii de detoxifiere, magneziul este considerat un adevărat purificator pentru organism. Metalele grele, substanţele chimice din mediul înconjurător sau din alimentele nesănătoase, pesticidele şi ierbicidele, precum şi alte toxine care ne pătrund în corp şi ne atacă organele vitale sunt neutralizate şi eliminate mai uşor dacă nivelul de magneziu este în limite normale.
- 6. O rezervă suficientă de magneziu poate scădea riscul de cancer. Potrivit unui studiu publicat recent în American Journal of Clinical Nutrition, cu fiecare 100 mg de magneziu pe care le integrăm zilnic în alimentaţie ne putem reduce riscul de cancer colorectal cu 13 procente.
Supranumită şi "vitamina bunei dispozitii" sau "vitamina performanţei intelectuale", vitamina B1 (tiamina) este indispensabilă sănătăţii fizice şi psihice, având efecte benefice asupra sistemului nervos, digestiv, dar şi la nivelul muşchilor şi chiar al inimii.
Vitamina B1 poate juca un rol important în prevenirea şi / sau tratarea mai multor afecţiuni precum: alcoolism, boala Alzheimer, boala Crohn, insuficienţa cardiacă congestivă, depresie, epilepsie, fibromialgie, HIV / SIDA, psihoza Korsakoff’s, scleroza în plăci, encefalopatie Wernicke`s.
Deficitul de vitamina B1 se manifestă prin: sensibilitate musculară, lipsa poftei de mâncare (anorexie), dureri oculare, iritabilitate, scăderea concentraţiei, furnicături în membrele inferioare şi superioare, memorie deficitară, tahicardie, dureri gastrice, senzaţie de oboseală imediat după trezirea de dimineaţă, sânge în urină, constipaţie, strabism, mers greoi, astenie, depresie, tulburări de memorie şi atenţie, hipotensiune şi chiar pareze.
Excesul de vitamina B1 – nu se cunosc efectele secundare în caz de supradozaj, tocmai de aceea nu s-a determinat încă o limită de siguranţă superioară petnru administrarea orală. Totuşi, administrarea unor doze mari de tiamină poate determina manifestări de natură alergică, în special în cazul administrării injectabile la persoanele cu istoric alergic.
Cele mai bune surse naturale de vitamina B1 sunt: drojdia de bere, carnea de porc, ficatul de vită, cerealele integrale, orezul brun nedecorticat, seminţele de floarea-soarelui, legumele uscate, fructele în coajă lemnoasă şi cartofii.
Surse animale de vitamina B1: carne de porc, carne de pasare, peste, ficat, oua, stridii, somon.
Surse vegetale de vitamina B1: cereale integrale, orez, fasole, sparanghel, avocado, salata, spanac, drojdie, ciuperci, seminte de floarea soarelui, telina, rosii, vinete, nuci, fistic.
sursa: www.csid.ro
Cunoscută şi sub denumirea de riboflavină, vitamina B2 ajută la transformarea grăsimilor, carbohidraţilor şi proteinelor în energie, este necesară pentru vindecarea şi menţinerea unui tegument sănătos, ajută organismul la echilibrarea acidităţii şi este importantă pentru păr, unghii şi ochi. De asemenea, vitamina B2 joacă un rol important în prevenirea sau tratarea mai multor afecţiuni, precum anemia, sindromul de tunel carpian, cataracta, migrena, rozaceea sau vaginita.
Deficitul de vitamina B2 se manifestă prin arsură şi senzaţie de mâncărime în jurul ochilor, cataractă, fotosensibilitate, păr gras, lipsit de luciu, unghii casante, buze crăpate, scăderea rezistenţei la efort şi la infecţii, retard de creştere, dermatite şi inflamaţii ale limbii.
Excesul de vitamina B2 – ca urmare a lipsei de efecte adverse, nu a fost încă stabilită o doză maximă admisă. Deseori, un exces de vitamina B2 este eliminat prin urină sau se manifestă prin reacţii alergice minore.
Cele mai bune surse naturale de vitamina B2 sunt: carnea de pui, în special organele precum ficatul, rinichii sau inima, lactatele, ouăle, peştele, legumele cu frunze verzi, migdalele, ciupercile, soia şi drojdia de bere. Această vitamină este rezistentă la căldură, dar foarte sensibilă la lumină şi la pH-ul alcalin; ea poate dispărea parţial în apa de fierbere a alimentelor.
Surse animale de vitamina B2: ficat, branza, macrou, somon, pastrav, iaurt, lapte, vita, oua, fructe de mare, organe, pui, curcan.
Surse vegetale de vitamina B2: drojdie, migdale, mazare, cereale, susan, rosii, ciuperci, spanac, sparanghel, broccoli, salata verde, patrunjel, nuci, macese.
sursa: www.csid.ro
Vitamina B5, cunoscută şi sub denumirile de acid pantotenic, "vitamina antistres" şi "elixirul tinereţii", pe lângă faptul că joacă un rol important în descompunerea grăsimilor şi a carbohidraţilor pentru producerea de energie, grăbeşte vindecarea rănilor şi operaţiilor chirugicale, fiind extrem de eficientă în cazurile de acnee, luptă împotriva artritei reumatoide şi ameliorează simptomele acestei afectiuni, reduce durerile articulare şi inflamaţiile, reduce depresia şi anxietatea şi menţine sănătatea sistemului nervos, previne îmbătrânirea prematură, reduce pigmentarea tenului şi apariţia ridurilor, reduce oboseala şi slăbiciunea organismului, previne apariţia mătreţii şi a candidozei.
Deficitul de vitamina B5 se manifestă rareori deoarece această vitamină se regăseşte în multe alimente, însă atunci când nu există un aport suficient, pot exista simptome precum stările de oboseală, insomnia, căderea părului, greaţă, contracţii musculare, depresie, dureri de cap.
Excesul de vitamina B5 ar putea duce la apariţia diareei, sensibilitate dentară şi risc crescut de sângerare.
Cele mai bune surse de vitamina B5 sunt: drojdia de bere, ficat, alone, ciuperci, ovăz, germeni de grâu, broccoli, orez brun, ardei iuţi, avocado, conopidă.
sursa: www.csid.ro